Prezentare generala:
Planta regelui, cu putere divină, este de nelipsit în bucătăria italiană. Sfat: adăugaţi la sfârşitul preparării, pentru a păstra aroma.
Busuiocul isi are originea in subcontinentul Indian dar, in zilele noastre, acesta creste si in jurul Mediteranei.
Numele de "basil", denumirea in engleza, vine din greceste, insemnand "regal".
In India, busuiocul era considerat o planta sfanta, folosita in ceremoniile religioase.
Planta a fost adusa in Europa de Carol cel Mare, fiind cultivata ca iarba medicinala in gradinile de pe langa manastiri.
Recomandari:
Aroma: Frunzele proaspete de busuioc au un gust intens, dulceag si o aroma asemanatoare cu cea a mentei.
Exista si soiuri de busioc cu o aroma asemanatoare lamaiei.
Uz medicinal: Busuiocul are efecte sedative.
Infuzia de busuioc ajuta in procesul de transpiratie sau la eliminarea mucusului, in anotimpul rece.
Busuiocul calmeaza tulburarile de stomac, balonarea si anorexia, si stimuleaza productia lactica a tinerelor mame.
Este considerat un antidepresiv.
Ingrediente:
100% busuioc
Mod de utilizare:
Oricine iubeste sa gateasca mancare italieneasca nu se poate lipsi de busuioc.
Busuiocul se foloseste la fel de bine si in bucataria mediteraneana, avand in vedere ca se potriveste foarte bine la rosii, ciuperci, sosuri, pui, peste si fructe de mare, branza si in salate.
Uscat se potriveste foarte bine cu miel si alte tipuri de carne.
Se asociaza foarte bine cu rozmarin, cimbru, oegano si usturoi.